Scrisoare de adio

Mă întreb destul de des ce s-ar întâmpla dacă eu aș muri. Probabil că pentru mulți Pământul s-ar învârti în continuare, lumea și-ar continua viața, fără ca măcar să știe că eu am existat. Că am respirat același aer ca și ei și că am scris compuneri și am ascultat muzică și că am fost la școală. Dar oare cei care m-au cunoscut, chiar dacă pentru o secundă, sau un contact vizual, ce-ar face?
Îmi pot imagina că și părinții mei ar muri, însă doar în interior. Mama ar plânge mult, mai mult decât a plâns toată viața ei. Tata s-ar înfuria și ar țipa la toată lumea, urmând să plângă și el. Bunicii mei ar plânge. Mătușa mea ar plânge. Verișorul meu ar întreba „Unde e Ileana?” și nimeni n-ar ști ce să-i răspundă. Pentru că, într-adevăr, atunci n-ar mai ști nimeni unde sunt. Ar ține doliu 40 de zile, sau cât o dura, apoi s-ar întoarce la viețile lor. Ar urma, probabil, un divorț sau ceva mai tragic.
Probabil că prietenii mei nu ar crede prima dată. Mi-i și imaginez râzând și zicând că ah, chestia asta n-are cum să fie adevărată, ea n-ar face una ca asta. Și apoi m-ar suna. Și eu nu le-aș răspunde. Pentru că nu poți lua telefonul în mână când ești mort. Apoi, poate că unul din ei ar veni la mine acasă și ar afla adevărul. Sau poate că nu, poate că ar veni toți. Și m-ar vedea și ar începe să înșiruie motive pentru care am fost o prietenă bună. Să își zică între ei că am fost iubită și că regretă moartea mea. Ar veni, în cele din urmă, la înmormântare, cu un buchet de flori și lacrimi în ochi. Ar plânge în timp ce preotul cântă „Aleluia”, amintindu-și că tot timpul am disprețuit religia. Apoi, începând sau încercând să mă uite, și-ar continua drumul prin viață. Și eu aș regreta asta în fiecare secundă din orice-ar urma după moarte.
Așa că, data viitoare când mai vrei să pui mâna pe lama aia ascunsă într-un sertar din birou, sau pe pastilele din baie, sau chiar pe brichetă, gândește-te la asta. Gândește-te că viețile tuturor oamenilor ăștia vor fi distruse din cauză că cineva te-a făcut grasă, scundă, urâtă sau proastă. Că viața ta va fi distrusă. Gândește-te la cât de ușor este să ignori lucruri, să te prefaci că nu există. Acum încearcă să zâmbești, și dacă nu poți, imaginează-ți o pisică care dansează dubstep.